Armata de hackeri din Coreea de Nord a sustras sute de milioane de dolari pe tot parcursul anului 2020 pentru a finanța programele de rachete nucleare și balistice ale țării, cu încălcarea dreptului internațional, potrivit unui raport confidențial al Națiunilor Unite, relatează CNN.
Documentul a acuzat regimul liderului Kim Jong Un că a efectuat „operațiuni împotriva instituțiilor financiare și a caselor de schimb valutar virtuale” pentru a plăti armele și a menține economia în dificultate a Coreei de Nord. O țară anonimă, membră a ONU, a afirmat că hackerii au sustras active virtuale în valoare de 316,4 milioane de dolari între 2019 și noiembrie 2020, potrivit documentului.
Raportul susține, de asemenea, că Coreea de Nord „a produs materiale fisibile, a întreținut instalații nucleare și și-a modernizat infrastructura de rachete balistice”, continuând în același timp „să caute material și tehnologie pentru aceste programe din străinătate”.
Coreea de Nord a încercat ani de zile să dezvolte arme nucleare puternice și rachete avansate , în ciuda costurilor imense și a faptului că o astfel de urmărire a transformat țara într-un paria internațional interzis de ONU să desfășoare aproape orice activitate economică cu alte țări.
Anchetatorii ONU au declarat că o țară anonimă a evaluat că este „foarte probabil” că regimul de la Phenian ar putea monta un dispozitiv nuclear pe o rachetă balistică de orice rază, dar nu era încă clar dacă aceste rachete ar putea reintra în atmosfera Pământului.
Raportul a fost scris de Grupul de experți al ONU în Coreea de Nord, organismul însărcinat cu monitorizarea aplicării și eficacității sancțiunilor aplicate regimului Kim ca pedeapsă pentru armele sale nucleare și dezvoltarea rachetelor balistice.
Detalii din raport, care este în prezent confidențial, au fost obținute de CNN printr-o sursă diplomatică de la Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, care a împărtășit porțiuni din document cu condiția anonimatului. Raportul grupului este format din informații primite de la țările membre ONU, agențiile de informații, mass-media și cei care fug din țară. Aceste rapoarte sunt publicate de obicei la fiecare șase luni, unul la începutul toamnei și altul la începutul primăverii.
