Aproximativ 16 comune din Dobrogea (Constanţa şi Tulcea) trebuie să restituie 100 de milioane de euro, bani încasaţi ca impozit pe clădiri, în perioada 2014-2019, de la companiile ce deţin parcuri eoliene, relatează adevărul.ro
Companiile care dețin parcuri eoliene în România au plătit, începând cu 2014, impozit pe clădiri pentru turnurile de susţinere a turbinelor eoliene. Timp de aproximativ cinci ani, primăriile au încasat milioane de lei la bugetul local, iar primarii spun că banii au fost invesiți ulterior în modernizarea localităților.
„ Este o problemă. Ne afectează. Noi am făcut ce ne-a cerut legea la vremea respectivă. Legislaţia nu a fost foarte limpede. Au scos castanele din foc cu mâna noastră. Acum urmează să ne execute”, spune Costel Armăşescu, primarul comunei Pantelimon. Comuna sa trebuie să restituie aproximativ 2,6 milioane de lei.
Mădălina Neagu, primarul comunei Târguşor, a declarat pentru „Adevărul” că ei trebuie să restituie aproximativ 500.000 de lei. „Putem plăti doar eşalonat. Altfel punem lacătul pe primărie şi am plecat acasă”.
„Banii au fost investiţi în infrastructură: canalizări, asfaltări, trotuare şi altele. Am avut o discuţie cu un reprezentant local al parcului eolian şi spuneau că nu vor face presiuni pe noi. Va fi, probabil, o eşalonare. Noi am făcut adrese către Guvern pentru a interveni deoarece taxele respective nu au fost încasate abuziv, ci în baza Comisiei Fiscale – Ministerul de Finanţe”, spune primarul comunei Fântânele, Ioan Adrian Roşu.
Deşi exista un cadru legal care a impus administraţiilor locale să încaseze acest impozit, judecătorii au stabilit că turbinele eoliene nu pot fi încadrate în categoria clădirilor.
Companiile din domeniu au solicitat instanţei să constate că turnurile de susţinere ale turbinelor eoliene nu se încadrează în categoria clădirilor, întrucât turnul turbinei nu întruneşte elementele de bază ale clădirii, respectiv nu are încăperi bine delimitate prin pereţi, şi nici acoperiş.
Curtea de Apel Bucureşti dă dreptate companiilor din domeniul energiei eoliene, în anul 2017, apoi, sentinţa rămâne definitivă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în anul 2020.
„Nu orice construcţie reprezintă o clădire în sens fiscal, elementele de bază ale unei clădiri în sens fiscal sunt pereţii, acoperişul şi încăperile ce pot servi la adăpostirea de oameni, animale, obiecte, produse etc. Ori, rezultă că turbina eoliană este un echipament complex care transformă energia cinetică a vântului în energie electrică”, potrivit judecătorilor.
După pronunțarea sentinței a început un val de procese prin care companiile de eoliene au solicitat instanţelor să oblige administraţiile locale să restituie impozitele plătite în intervalul 2014-2019.
