Programul complex al Administrației Naționale de Securitate (NSA) pentru a asculta înregistrările telefonice ale americanilor a fost ilegal și posibil neconstituțional – și nu există dovezi care să fi condus la arestarea vreunui suspect de terorism – a decis o curte de apel federală miercuri.
În hotărârea sa, Curtea de Apel a declarat că NSA a încălcat legea colectând „metadate de telefon” sau înregistrări în masă ale istoricului apelurilor telefonice ale americanilor. Instanța a confirmat condamnările a patru imigranți somalezi care au fost acuzați de strângere de fonduri pentru teroriști, însă a concluzionat că colectarea de documente NSA nu a fost în cele din urmă relevantă pentru condamnările lor.
Programul NSA de colectare a evidențelor telefonice a fost adus la lumină pentru prima dată de fostul contractor NSA, Edward Snowden, în 2013. Pe fondul revoltelor publice în urma dezvăluirii, agenția a apărat programul susținând că a ajutat la contracararea atacurilor teroriste.
Dar NSA ar putea indica doar un singur exemplu: cazul lui Basaalay Moalin. Miercuri, instanța de apel a decis că nu doar colectarea înregistrărilor telefonice ale lui Moalin a fost ilegală, ci a fost în cele din urmă irelevantă pentru condamnare.
Cu alte cuvinte, nu există dovezi că programul de înregistrări telefonice al NSA a oprit un atac terorist, în contradicție cu declarațiile publice ale oficialilor de informații americani în urma dezvăluirii lui Snowden, a declarat judecătorul Marsha Berzon în decizie.
„În măsura în care declarațiile publice ale oficialilor guvernamentali au creat o impresie contrară, acea impresie este incompatibilă cu conținutul înregistrării clasificate”, a scris ea.
Programul NSA de colectare a metadatelor în masă a fost întrerupt în 2015, când Congresul a adoptat Legea privind libertatea SUA. Conform legii, înregistrările telefonice în masă vor fi păstrate în continuare de companiile private de telefonie, dar ar putea fi obținute de anchetatori numai cu permisiunea unui judecător. Se pare că NSA a încetat să urmărească metadatele telefonice în întregime până în 2018.
Moalin, imigrantul somalez aflat în centrul cazului, va rămâne în închisoare, unde execută o condamnare de 18 ani. Berzon a declarat în hotărârea sa că, chiar dacă NSA nu ar fi obținut ilegal înregistrările telefonice ale lui Moalin, nu i-ar fi ajutat cazul.
Hotărârea lui Berzon – care menționa în mod repetat rolul lui Snowden în expunerea practicii NSA – a subliniat că NSA a încălcat legea în supravegherea sa a milioane de americani.
„Aici NSA a colectat metadatele de telefonie ale lui Moalin (și ale altor milioane de americani) în mod continuu, zilnic, de ani de zile”, a scris ea. „Colecția de milioane de metadate de telefonie a altor persoane, precum și capacitatea de a le agrega și analiza, fac colectarea propriilor metadate ale lui Moalin mult mai revelatoare.”
Cine este Edward Snowden, cel ce a dezvaluit intregul program de spionaj?
Edward Snowden a lucrat în serviciul de pază și sectorul tehnic al serviciului de spionaj american al CIA și NSA. Până în mai 2013 a lucrat ca agent secret în sistemul de administrație și consultare al firmei Booz Allen Hamilton. Prin funcția de colaborator tehnic deținută avea acces la informațiile strict secrete ale serviciului de spionaj american, între care se remarcă cele obținute prin programul agenției NSA PRISM de supraveghere și spionare a rețelelor de Internet. Încă din 2007 începe să considere că moralmente munca de spionaj generalizat pe care o desfășoară nu este în acord cu valorile personale, însă decide să nu treacă la dezvăluiri publice întrucât își pune speranțe într-o modificare de politică în materie de spionaj o dată cu câștigarea alegerilor prezidențiale de către Barak Obama, însă în 2013 e forțat să admită că speranțele au fost deșarte.
Snowden a lucrat în serviciul de pază și sectorul tehnic al serviciului de spionaj american al CIA și NSA. Până în mai 2013 a lucrat ca agent secret în sistemul de administrație și consultare al firmei Booz Allen Hamilton. Prin funcția de colaborator tehnic deținută avea acces la informațiile strict secrete ale serviciului de spionaj american, între care se remarcă cele obținute prin programul agenției NSA PRISM de supraveghere și spionare a rețelelor de Internet. Încă din 2007 începe să considere că moralmente munca de spionaj generalizat pe care o desfășoară nu este în acord cu valorile personale, însă decide să nu treacă la dezvăluiri publice întrucât își pune speranțe într-o modificare de politică în materie de spionaj o dată cu câștigarea alegerilor prezidențiale de către Barak Obama, însă în 2013 e forțat să admită că speranțele au fost deșarte.
El a furnizat date secrete lui Glenn Greenwald, care era jurnalist la revista britanică The Guardian, și care fără a divulga sursa de informații, a publicat în 2013 datele obținute de la Snowden. La data de 9 iunie 2013 în Hong Kong, Snowden face cunoscut în mod oficial că el este cel care a furnizat gazetei engleze informațiile secrete. În prezent el este urmărit de serviciul secret american, fiind acuzat de înaltă trădare. Refugiat în Hong Kong, el a părăsit China la 23 iulie 2013, după ce autoritățile chineze au acceptat să-l extrădeze. El a călătorit fără pașaport, care i-a fost revocat de către guvernul SUA.
Ajuns în Rusia în aceeași zi, Snowden s-a stabilit în zona de tranzit a aeroportului Sheremetyevo din Moscova. El și-a angajat un avocat rus, Anatoly Kucherena, și a cerut azil politic în peste 20 de țări. A rămas blocat în zona de tranzit a aeroportului respectiv și a refuzat să părăsească aeroportul, în ciuda declarațiilor președintelui rus, Vladimir Putin, conform cărora ar fi liber să părăsească aeroportul deoarece nu a comis nici o crimă pe teritoriul Rusiei, până ce nu va primi azil într-un stat. La 1 august 2013, Rusia i-a acordat azil politic lui Snowden pe durata a un an. Acesta a părăsit aeroportul, în care a fost blocat timp de 1 lună și 1 săptămână.
Despre Snowden s-au realizat filmele Snowden și Citizenfour, care a câștigat în 2015 premiul Oscar la categoria documentare.
