Datele recente ale Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S) confirmă anul 2024 drept cel mai cald an înregistrat vreodată, cu o temperatură medie globală cu 1,6°C peste nivelurile preindustriale. Creșterea temperaturilor reprezintă un nivel de căldură fără precedent în istoria omenirii moderne și a dus la o intensificare dramatică a fenomenelor meteorologice extreme.
Potrivit raportului, pe 10 iulie 2024, o suprafață record de 44% din planetă a fost afectată de stres termic puternic până la extrem. De asemenea, ziua cea mai caldă din istoria înregistrărilor a fost înregistrată pe 22 iulie. Aceste temperaturi extreme au generat valuri de căldură fără precedent, precipitații abundente și inundații, cauzând suferințe pentru milioane de oameni.
Depășirea pragului de 1,5°C stabilit prin Acordul de la Paris, măsurat pe o perioadă de un deceniu sau două, nu înseamnă automat că obiectivul a fost ratat, dar subliniază intensificarea crizei climatice. Fiecare an din ultimul deceniu s-a numărat printre cei mai călduroși 10 ani din istoria înregistrărilor, care datează din 1850.
Principala cauză a acestei încălziri globale este arderea combustibililor fosili. Consecințele asupra vieții și mijloacelor de subzistență vor continua să se agraveze la nivel mondial până la înlocuirea cărbunelui, petrolului și gazului. Evenimentele meteorologice extreme din 2024, cum ar fi inundațiile din Europa, uraganele din SUA, taifunurile din Filipine și seceta din Amazon, au fost exacerbate de schimbările climatice.
Deși fenomenul natural El Niño a contribuit la creșterea temperaturilor în prima jumătate a anului 2024, temperaturile au rămas foarte ridicate și în a doua jumătate a anului, chiar și după ce El Niño s-a disipat. Cercetătorii investighează posibilitatea unor factori neașteptați care ar putea accelera încălzirea globală, deși o variație naturală neobișnuită de la an la an ar putea fi, de asemenea, o explicație.
Emisiile de carbon din 2024 se așteaptă să atingă un nou record, indicând lipsa unei tranziții semnificative de la combustibilii fosili, în ciuda angajamentelor asumate de țările lumii la conferința ONU privind clima de la Dubai în decembrie 2023.
Fără o schimbare radicală, lumea se îndreaptă spre o încălzire catastrofală de 2,7°C până la sfârșitul secolului. Pentru a limita încălzirea la 1,5°C, emisiile de combustibili fosili trebuie reduse cu 45% până în 2030. Probabilitatea de a rămâne sub limita de 1,5°C pe termen lung pare din ce în ce mai redusă.
Oamenii de știință avertizează că fiecare fracțiune de grad Celsius aduce mai mult rău oamenilor și ecosistemelor, subliniind necesitatea unor reduceri ambițioase ale emisiilor. Costul energiei solare și eoliene scade rapid, fiind deja mai ieftin decât combustibilii fosili în multe țări.
