Republica nerecunoscută Nagorno-Karabah a anunțat că intenționează să se dizolve complet până la 1 ianuarie 2024. Președintele statului autoproclamat, Samvel Shahramanyan, a semnat un decret prin care a ordonat ca toate instituțiile guvernamentale să se închidă în cursul anului viitor. După această dată, Nagorno-Karabah va înceta oficial să mai existe.
Dizolvarea vine după ce Azerbaidjanul a lansat săptămâna trecută o ofensivă pentru a prelua controlul asupra regiunii separatiste. În doar 24 de ore, armata azeră a forțat autoritățile din Nagorno-Karabah să se predea și să accepte discuțiile de reintegrare. De atunci, peste jumătate din cei 120.000 de etnici armeni care trăiesc în zonă au fugit în Armenia. Prim-ministrul armean Nikol Pashinyan a descris exodul drept “epurare etnică” și a acuzat Azerbaidjanul că încearcă să elimine toți armenii din regiune.
Potrivit decretului, locuitorii din Nagorno-Karabah trebuie acum să se familiarizeze cu condițiile de reintegrare propuse de Azerbaidjan și să decidă individual dacă rămân sau pleacă până în 2024. Cu toate acestea, se așteaptă ca majoritatea să plece mai degrabă decât să se integreze într-o țară din care nu au făcut niciodată parte și a cărei limbă mulți nici măcar nu o vorbesc.
Liderii internaționali, inclusiv secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, au îndemnat Azerbaidjanul să oprească continuarea agresiunii și să permită accesul misiunilor de observatori. Dar, odată cu dizolvarea Nagorno-Karabahului, acum formalizată, identitatea și instituțiile sale etnice armenești par destinate să dispară în termen de doi ani. Joi, Azerbaidjanul l-a acuzat de terorism pe fostul lider din Nagorno-Karabah, Ruben Vardanyan, ceea ce anunță noi represiuni, pe măsură ce își afirmă controlul deplin.