Criza politică din Coreea de Sud a escaladat dramatic după ce președintele Yoon Suk Yeol a impus legea marțială, declanșând reacții vehemente din partea opoziției și societății civile. Acest decret, care a fost anulat de parlament în doar șase ore, a atras acuzații grave de abuz de putere și a pus în mișcare procedura de suspendare împotriva președintelui.
Decizia lui Yoon de a impune legea marțială a generat un val de condamnări. Parlamentarii opoziției, conduși de Partidul Democrat, au calificat acțiunea drept o „încălcare gravă a constituției” și o „rebeliune împotriva democrației.” Decretul a fost rapid anulat printr-un vot în Adunarea Națională, marcând un moment istoric de solidaritate între partidele politice.
Park Chan-dae, lider al Partidului Democrat, a declarat că gestul președintelui demonstrează că acesta „nu mai este apt să conducă națiunea” și a solicitat demisia imediată a acestuia. De asemenea, au fost cerute demisii în lanț în rândul oficialilor guvernamentali, inclusiv a ministrului Apărării, care și-a înaintat deja demisia.
Mobilizare populară împotriva lui Yoon
Decizia de a impune legea marțială a mobilizat mii de oameni pe străzile Seulului. Protestatarii au cerut demiterea președintelui, iar sindicatele au anunțat o grevă națională pe termen nelimitat până la rezolvarea situației. În fața Adunării Naționale, manifestanții au ținut lumânări aprinse, rememorând protestele masive din 2016 care au dus la destituirea fostului președinte Park Geun-hye.
Consecințe și perspective politice
Pentru ca Yoon să fie destituit, este necesar ca două treimi dintre parlamentari să voteze în favoarea suspendării, ceea ce ar implica și sprijinul unor membri ai partidului său, Partidul Puterea Poporului. Dacă președintele este înlăturat, prim-ministrul Han Duck-soo va prelua conducerea interimară, iar alegerile anticipate ar putea favoriza opoziția, similar scenariului din 2017.
Președintele Yoon și-a justificat acțiunea prin necesitatea de a proteja țara de „amenințările forțelor comuniste nord-coreene” și de a combate presupusele „forțe anti-statale.” Cu toate acestea, criticii săi consideră că decretul a fost motivat de nemulțumirile președintelui legate de opoziția parlamentară, inclusiv respingerea bugetului și investigațiile privind presupuse acte de corupție legate de cercul său apropiat.
Statele Unite au salutat anularea decretului, subliniind necesitatea rezolvării pașnice a conflictelor politice, în conformitate cu principiile statului de drept. Presa sud-coreeană, deși a fost ținta tentativelor de cenzură militară, a relatat pe larg despre evenimente, solicitând demisia președintelui pentru a proteja democrația.
