Peisajul politic francez a fost zguduit duminică de rezultatele primului tur al alegerilor legislative, care au plasat partidul de extremă dreapta Adunarea Națională (RN) pe primul loc, devansând alianța de centru a președintelui Emmanuel Macron.
Conform estimărilor institutelor de sondare, RN a obținut între 33,2% și 33,5% din voturi, urmat de alianța de stânga Noua Uniune Populară cu 28,1-28,5%, în timp ce tabăra centristă a lui Macron s-a clasat doar pe locul al treilea, cu 21-22,1%.
Aceste rezultate deschid posibilitatea ca RN să obțină o majoritate în Adunarea Națională după turul doi din 7 iulie, deși rămâne incert dacă va reuși să atingă pragul de 289 de locuri necesare pentru o majoritate absolută.
Liderul RN, Marine Le Pen, a declarat că partidul său are nevoie de o majoritate absolută pentru ca Jordan Bardella, în vârstă de 28 de ani, să poată fi numit prim-ministru. Acest scenariu ar duce la o perioadă tensionată de coabitare cu președintele Macron.
Premierul în exercițiu, Gabriel Attal, a avertizat că extrema dreaptă se află acum “la porțile puterii” și a îndemnat la mobilizare împotriva RN în turul doi.
Prezența la vot a fost semnificativ mai mare decât la alegerile din 2022, atingând 65%, ceea ce reflectă importanța acestui scrutin pentru francezi.
Rezultatul final rămâne incert, existând posibilitatea ca votul tactic împotriva candidaților RN să împiedice partidul să obțină o majoritate absolută. În cazul în care niciun partid nu va obține o majoritate clară, Franța s-ar putea confrunta cu o perioadă de instabilitate politică și negocieri dificile pentru formarea unui guvern funcțional.
