Kazahstanul a fost zguduit în ultimele zile de ciocniri violente între protestatari, poliție și armată. Protestele au început în vestul țării la sfârșitul săptămânii, după o creștere bruscă a crizei de combustibil, și s-au răspândit rapid în orașele din întreaga națiune.
Miercuri, internetul a fost închis în toată țara. Și, deși intenția părea să fie aceea de a întrerupe comunicațiile protestatarilor, efectele penei de curent s-au extins mai departe.
Kazahstanul este un jucător puternic în lumea bitcoin. Anul trecut, națiunea a devenit al doilea mare centru de minerit de bitcoin din lume, după Statele Unite, potrivit Cambridge Centre for Alternative Finance, după ce China, un centru important, a luat măsuri drastice împotriva activității de minerit cripto. În luna august, Kazahstanul găzduia 18% din mineritul de bitcoin la nivel mondial, potrivit Fortune.
În primele ore de la întrerupere, puterea de calcul a bitcoin s-a scufundat.
Bitcoin și alte criptomonede sunt create sau “minate” de computere de mare putere, de obicei în centre de date din diferite părți ale lumii, care concurează pentru a rezolva puzzle-uri matematice complexe într-un proces cu un consum mare de energie.
Cu cât sunt mai mulți mineri în rețea, cu atât mai mare este necesar volumul de energie informatică pentru a extrage noi monede. Hashrate-ul scade dacă minerii renunță la rețea, ceea ce, teoretic, face ca minerii rămași să poată produce mai ușor noi monede.
Hashrate-ul la marile grupuri de minare criptografice – grupuri de mineri din diferite locații care se asociază pentru a produce bitcoin – a scăzut cu 14% de marți până joi, potrivit datelor furnizate de firma de minerit BTC.com.
Prețul Bitcoin, de asemenea, a suferit o cădere – o scădere a hashrate-ului nu stimulează neapărat prețul. Criptomoneda a căzut joi sub 43.000 de dolari, testând minimele pe mai multe luni.
Întreruperea a subliniat cât de multă greutate are Kazahstanul în ecosistemul bitcoin.
Fermele miniere de criptomonede din Kazahstan sunt în mare parte alimentate de centrale pe cărbune învechite, care, împreună cu minele de cărbune și orașele întregi construite în jurul lor, dau bătăi de cap autorităților, care încearcă să decarbonizeze economia.
Guvernul kazah a declarat anul trecut că intenționează să ia măsuri mai întâi împotriva minerilor “gri” neînregistrați, care, potrivit estimărilor sale, ar putea consuma de două ori mai multă energie decât cei “albi” sau înregistrați oficial.
Ministerul Energiei a declarat anul trecut că mineritul “gri” ar putea consuma până la 1,2 GWt de energie, ceea ce, împreună cu cei 600 MWt ai minerilor “albi”, reprezintă aproximativ 8% din capacitatea totală de generare a Kazahstanului.
