Turcia va solicita Suediei și Finlandei extrădarea presupușilor militanți kurzi și a membrilor unui grup pe care Erdogan îl consideră vinovat de tentativa eșuată de lovitură de stat din 2016.
Ministrul turc al justiției, Bekir Bozdag, a declarat că Turcia va cere acum extrădarea a 12 suspecți din Finlanda și 21 din Suedia, care sunt fie membri ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), aflat în afara legii, fie presupuși membri ai unui grup condus de predicatorul musulman Fethullah Gülen, stabilit în SUA.
“Vom solicita extrădarea teroriștilor din țările relevante în cadrul noului acord”, a declarat Bozdag, citat de televiziunea NTV.
PKK, care duce o insurecție împotriva statului turc din 1984, se află pe lista neagră a Turciei, a UE și a Statelor Unite. Gülen, un fost aliat al lui Erdogan, neagă acuzațiile de a fi pus la cale tentativa de lovitură de stat din 2016.
Turcia a renunțat să se mai opună aderării Finlandei și Suediei la NATO, după ce cele două țări baltice au semnat un memorandul prin care se angajează să “abordeze cu promptitudine și în mod temeinic cererile de deportare sau extrădare a suspecților de terorism aflate în curs de soluționare de către Turcia”.
Cele două țări au convenit, de asemenea, să ridice embargourile asupra livrărilor de arme către Turcia, care au fost impuse ca răspuns la incursiunea militară a Turciei în Siria în 2019.
Biroul lui Erdogan a salutat acordul, spunând că Turcia “a obținut ceea ce și-a dorit”.
Rusia a declarat miercuri că summitul NATO de la Madrid a servit drept dovadă că alianța încearcă să limiteze Rusia și că a văzut candidaturile Finlandei și Suediei la NATO ca pe un factor “destabilizator”.
“Summitul de la Madrid confirmă și consolidează politica acestui bloc de limitare agresivă a Rusiei”, a declarat ministrul adjunct de externe Serghei Ryabkov, potrivit agențiilor de presă ruse.
“Considerăm că extinderea alianței nord-atlantice este un factor pur destabilizator în afacerile internaționale.”
