Un nou studiu prezintă o perspectivă îngrijorătoare asupra impactului schimbărilor climatice în Europa. Cercetătorii avertizează că, în absența unor măsuri drastice de adaptare, numărul deceselor cauzate de căldura extremă ar putea crește de trei ori până la sfârșitul secolului.
Studiul, publicat recent în The Lancet Public Health, a analizat scenariile posibile de încălzire globală și impactul acestora asupra sănătății publice în Europa. În cazul unui scenariu de încălzire cu 3°C – considerat probabil în baza politicilor climatice actuale – numărul anual de decese legate de căldură ar putea ajunge la aproximativ 128.800 până în 2100, comparativ cu media de 44.000 înregistrată în perioada 1991-2020.
Chiar și în scenariile mai optimiste de limitare a încălzirii globale la 1,5°C sau 2°C, conform Acordului de la Paris, cercetătorii estimează o creștere semnificativă a mortalității cauzate de căldură, la aproximativ 58.000, respectiv 76.000 de decese anuale.
Studiul evidențiază disparități regionale importante în ceea ce privește vulnerabilitatea la temperaturile extreme. Țările din sudul Europei par a fi cele mai expuse riscurilor asociate valurilor de căldură. Italia, de exemplu, ar putea înregistra peste 28.000 de decese anuale legate de căldură până în 2100, comparativ cu aproximativ 10.400 în prezent. Germania și Spania urmează îndeaproape, cu estimări de 16.900 și, respectiv, 20.200 de decese anuale până la sfârșitul secolului.
Autorii studiului subliniază că aceste cifre alarmante evidențiază necesitatea urgentă de acțiune în combaterea schimbărilor climatice și de implementare a unor strategii de adaptare la nivel continental. Sistemele de sănătate publică din Europa ar putea fi puse în fața unor „provocări fără precedent”, mai ales în perioadele de caniculă.
Cercetătorii atrag atenția că factori precum urbanizarea accelerată pot exacerba efectele căldurii asupra sănătății. Fenomenul cunoscut sub numele de „insule de căldură urbană” face ca temperaturile din orașe să fie semnificativ mai ridicate decât în zonele rurale înconjurătoare, amplificând riscurile pentru locuitorii urbani.
În fața acestor previziuni sumbre, experții recomandă intensificarea eforturilor de adaptare, cu accent pe regiunile cele mai vulnerabile. Măsurile sugerate includ îmbunătățirea standardelor de construcție și planificare urbană, creșterea spațiilor verzi în orașe, și implementarea unor sisteme de avertizare timpurie pentru valurile de căldură.
