Poluarea aerului poate fi un factor surprinzător care contribuie la creșterea rezistenței la antibiotice la nivel mondial, potrivit unui studiu recent publicat în revista Lancet Planetary Health.
Cercetătorii au descoperit o corelație între nivelurile ridicate de poluare atmosferică PM2,5 și nivelurile crescute de rezistență la antibiotice în 166 de țări. PM2,5 se referă la poluarea cu particule, care include picături solide și lichide suspendate în aer, cum ar fi praful, funinginea și fumul.
Rezultatele studiului sugerează că poluarea cu particule poate fi responsabilă pentru 11% din modificările nivelurilor de rezistență la antibiotice la nivel mondial, ceea ce face din aceasta un factor semnificativ al acestei probleme îngrijorătoare.
Rezistența la antibiotice, cunoscută și sub denumirea de rezistență antimicrobiană (AMR), apare atunci când agenți patogeni precum bacteriile, paraziții sau ciupercile dezvoltă o toleranță la anumite medicamente, făcându-le ineficiente în tratarea infecțiilor. Acest fenomen a devenit o problemă majoră la nivel mondial, cu un număr estimat de 700.000 de decese suplimentare atribuite rezistenței la antibiotice în fiecare an. Organizația Națiunilor Unite îl recunoaște ca fiind o amenințare fundamentală la adresa sănătății și siguranței globale.
În timp ce factori precum prescrierea excesivă și utilizarea greșită a antibioticelor, controlul deficitar al infecțiilor și utilizarea excesivă la animalele de fermă contribuie la rezistența la antibiotice, autorii studiului susțin că acești factori nu pot explica singuri întreaga problemă. Modelul lor indică faptul că poluarea cu particule este responsabilă pentru o proporție semnificativă a schimbărilor observate în ceea ce privește nivelurile de rezistență la antibiotice la nivel mondial.
Studiul s-a concentrat pe nouă agenți patogeni bacterieni și 43 de tipuri de antibiotice. Acesta a constatat că o creștere de 1% a poluării aerului a fost asociată cu o creștere de 0,5 până la 1,9% a rezistenței la antibiotice, în funcție de agentul patogen specific.
În cazul în care analiza se confirmă, iar poluarea cu particule rămâne la niveluri similare, cercetătorii estimează că rezistența globală la antibiotice în 2050 ar putea fi cu 17% mai mare decât în prezent, ceea ce ar duce la aproximativ 840.000 de decese premature suplimentare din cauza unor boli netratabile.
