Prim-ministrul estonian Kaja Kallas afirmă că Occidentul a ratat în repetate rânduri șansele de a se ridica împotriva acțiunilor lui Vladimir Putin și susține că trebuie să îi țină piept, altfel acesta își va îndrepta privirile dincolo de Ucraina.
“Cred că în mod cert că Putin trebuie să piardă acest război. În caz contrar, este, din nou, un semnal că poate scăpa cu asta și că are apoi, știți, alte idei”, a declarat Kaja Kallas într-un interviu acordat miercuri ziarului The Globe and Mail.
“Avem o vorbă care spune că apetitul crește în timp ce mănânci”, a spus ea.
Amintirile legate de regimul sovietic sunt încă crude în Estonia, cel mai mic stat baltic care și-a recâștigat independența în 1991. Țara s-a înfășurat sub protecția Uniunii Europene și a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord – realizări care o diferențiază de Ucraina. Dar acest plus de securitate nu îi oferă o certitudine de fier că nu va fi următoarea dacă invazia lui Vladimir Putin reușește.
“Bineînțeles că toată lumea se teme pentru că ne cunoaștem vecinul”, a declarat Kallas. Asigurările din partea NATO că este unită și că va apăra teritoriul tuturor celor 30 de state membre dau încredere Estoniei, a spus ea, dar “nu aș putea spune cu siguranță că Putin nu va testa această unitate”.
Oficialii din Estonia au avertizat de mult timp că Rusia este din ce în ce mai încurajată de lipsa de consecințe pentru liniile roșii pe care le-a depășit deja. De exemplu, în 2007, Estonia a suferit 22 de zile de atacuri cibernetice asupra site-urilor sale guvernamentale, a băncilor și a agențiilor de presă, care erau legate de Kremlin.
Apoi a urmat invazia Georgiei din 2008, a spus ea, și anexarea Crimeei în 2014. Alți lideri occidentali au minimalizat avertismentele, iar acum Estonia se află la granița unei țări care duce din nou un război.
“Ceea ce a învățat Rusia din asta este că pot lua bucăți și apoi, știți, au câștigat deja și nu li se întâmplă nimic cu adevărat grav. Deci, capătă mai multă încredere”, a spus ea. În 2014, în calitate de membră a Parlamentului European, ea a spus că i-a auzit pe politicienii UE respingând incursiunea în Crimeea ca fiind un “conflict intern”, în ciuda faptului că Crimeea face parte dintr-o Ucraină suverană.
În ciuda superiorității militare a lui Putin, Kaja Kallas a spus că președintele rus nu va obține niciodată sprijinul sau consimțământul ucrainenilor de care are nevoie, pentru a înlocui cu succes guvernul său. Ea crede că două elemente sunt în favoarea Ucrainei: motivația cetățenilor săi de a-și apăra țara și dimensiunea sa.
“Poți cuceri unele orașe, dar să păstrezi acele orașe este mult, mult mai greu. Așadar, va exista rezistență”, a spus ea. “Și chiar dacă ucrainenii se vor supune unui fel de tratat de pace, nu va fi în mod voluntar. Adică, ar fi pentru că arma este îndreptată spre capul lor”.
Dar ea se teme că acest lucru va duce la un “conflict continuu și lung”, deoarece Rusia nu va avea “sprijinul publicului și rezistența va continua”.
