Președintele francez Emmanuel Macron a avertizat joi că Europa se confruntă cu o posibilă dispariție dacă nu ia măsuri îndrăznețe pentru a combate protecționismul american și chinezesc, pe fondul unor amenințări geopolitice grave din partea regimurilor autoritare.
Într-un discurs sumbru și solemn rostit la Universitatea Sorbona din Paris, în care a revenit frecvent la tema unei ordini globale în schimbare rapidă, Macron a evocat moartea Europei ca fiind o posibilitate reală.
“Europa este muritoare, poate muri. Depinde doar de alegerile noastre”, a spus Macron.
“În următorul deceniu, riscul este imens ca noi să fim slăbiți, chiar retrogradați”, a declarat el în fața unei audiențe de oficiali, jurnaliști și politicieni, arătând spre schimbările geopolitice și spre regimurile autoritare încurajate.
“Epoca în care ne bazam producția în China, în care ne delegam apărarea în SUA și în care ne luăm energia din Rusia s-a încheiat. Regulile jocului s-au schimbat”, a spus el.
Președintele francez a acuzat atât SUA, cât și China că nu respectă regulile comerțului mondial prin subvenționarea masivă a economiilor lor.
“Oricât de puternică ar fi alianța noastră cu America, nu suntem o prioritate pentru ei”, a spus el. “Ei au două priorități: ei înșiși – destul de corect – și China”.
Totodată, președintele francez a declarat că Europa trebuie să arate că “nu va fi niciodată un vasal pentru Statele Unite” atunci când “vorbește cu alte regiuni ale lumii”.
Europa, a spus el, a făcut pași mari în ceea ce privește unitatea și autonomia sa în ultimii ani, în fața pandemiei COVID și a războiului din Ucraina, dar “trezirea este prea lentă”. Președintele francez a făcut apel la o politică comercială mult mai agresivă și la investiții publice mult mai mari într-o serie de domenii critice.
Însă președintele francez a fost mai puțin specific în ceea ce privește întrebarea crucială privind modul în care Europa va putea să își finanțeze tranziția către ceea ce el a numit “o putere europeană”. El și-a reiterat sprijinul pentru achiziționarea unei noi datorii comune, similară cu cea pe care UE a avut-o în timpul pandemiei, și a sugerat creșterea resurselor proprii ale UE cu venituri din taxa UE pe emisiile de dioxid de carbon sau o taxă pe tranzacțiile financiare.
