Coreea de Nord spune că se luptă cu primul său focar de COVID-19, la aproape doi ani și jumătate de la începutul pandemiei mondiale, a anunțat joi presa de stat.
Kim Jong Un a condus joi o reuniune pentru a discuta măsurile “maxime” de răspuns anti-COVID-19 după ce varianta Omicron a fost detectată pe 8 mai în capitala țării, a precizat presa de stat.
Coreea de Nord nu recunoscuse până acum niciun caz de coronavirus, deși puțini sunt cei care cred că o țară cu aproximativ 25 de milioane de locuitori a fost ferită de un virus care a infectat milioane de persoane în întreaga lume.
Liderul nord-coreean Kim Jong Un a ordonat măsuri de izolare în toate orașele și a ordonat distribuirea de provizii medicale pe care partidul le-ar fi stocat în caz de urgență Covid, potrivit KCNA.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat recent că RPDC este una dintre singurele două țări care nu a administrat încă vaccinuri populației sale.
Autoritățile sanitare ale țării au declarat că probele de testare COVID-19 de la persoane care au prezentat simptome de febră de la o “organizație” din Pyongyang au prezentat aceeași secvență genetică ca și “virusul varianta Omicron ‘BA.2′”, potrivit Agenției Centrale de Știri Coreene (KCNA).
Ziarul Rodong Sinmun a afirmat că Politburo al Partidului Muncitorilor din Coreea (WPK) a “recunoscut” că a existat o “breșă” în măsurile anti-COVID-19 aplicate de Coreea de Nord din 2020. Kim ar fi adoptat o rezoluție pentru a trece la un sistem de urgență antiepidemic “maxim” în țară.
Politburo a criticat “neglijența, laxismul, iresponsabilitatea și incompetența” sectorului antiepidemic al țării, care “nu a reușit” să răspundă prompt la un risc crescut de infecții și variante în întreaga lume.
Acesta este primul focar cunoscut de COVID-19 în țară de când Coreea de Nord și-a închis granițele pentru toate călătoriile de intrare la începutul anului 2020.
Frontierele Coreei de Nord au fost închise din ianuarie 2020 pentru a ține virusul la distanță, în pofida efectelor asupra comerțului cu Beijingul, un colac de salvare economică de care țara sărăcită are nevoie pentru ca populația sa să nu sufere de foame
