Prețurile alimentelor și inflația generală vor crește pe măsură ce temperaturile vor crește din cauza schimbărilor climatice, potrivit unui nou studiu realizat de un cercetător în domeniul mediului și de Banca Centrală Europeană.
Analizând prețurile lunare ale alimentelor și ale altor bunuri, temperaturile și alți factori climatici din 121 de țări începând din 1996, cercetătorii au calculat că “șocurile meteorologice și climatice” vor determina o creștere a costului alimentelor cu 1,5 până la 1,8 puncte procentuale pe an în decurs de aproximativ un deceniu, chiar mai mare în locuri deja fierbinți precum Orientul Mijlociu, potrivit unui studiu publicat joi în revista Communications, Earth and the Environment.
Iar acest lucru se traduce printr-o creștere a inflației generale de 0,8 până la 0,9 puncte procentuale până în 2035, doar cauzată de vremea extremă provocată de schimbările climatice, se arată în studiu.
Aceste cifre pot părea mici, dar pentru băncile naționale, care luptă împotriva inflației, ele sunt semnificative, a declarat autorul principal al studiului, Max Kotz, cercetător în domeniul climei la Institutul Potsdam pentru cercetarea impactului climatic din Germania.
“Impactul fizic al schimbărilor climatice va avea un efect persistent asupra inflației”, a spus Kotz. “Din punctul meu de vedere, acesta este într-adevăr un alt exemplu al unuia dintre modurile în care schimbările climatice pot submina bunăstarea umană, bunăstarea economică”.
Iar până în 2060, partea declanșată de climă a inflației ar trebui să crească, prețurile globale ale alimentelor fiind prevăzute să crească cu 2,2 până la 4,3 puncte procentuale anual, potrivit studiului. Acest lucru se traduce printr-o creștere de 1,1 până la 2,2 puncte procentuale a inflației globale.
Studiul indică valul de căldură european din 2022 ca fiind un bun exemplu. Căldura ridicată a redus aprovizionarea cu alimente, ceea ce a dus la creșterea prețurilor la alimente cu două treimi de punct procentual și la un salt al inflației generale de aproximativ o treime de punct procentual, a spus Kotz. Prețurile au crescut și mai mult în România, Ungaria și în părți din sudul Europei.
Kotz a spus că analiza a constatat că presiunea inflaționistă asupra alimentelor și a altor prețuri este mai gravă în zonele și anotimpurile care sunt mai calde. Astfel, Europa și America de Nord ar putea să nu fie afectate la fel de puternic ca Sudul global, care și-ar putea permite mai puțin, a spus el.
