Foto: John MACDOUGALL / AFP)

Fostul cancelar german Angela Merkel și-a apărat luni decizia din 2008 de a bloca aderarea imediată a Ucrainei la NATO, respingând astfel criticile președintelui Volodimir Zelenski.

Zelenski a calificat drept o “eroare de calcul” decizia franco-germană de la summitul NATO de la București de a nu admite țara sa în alianță, în pofida presiunilor din partea Statelor Unite.

“Îi invit pe doamna Merkel și pe domnul (Nicolas) Sarkozy să viziteze Bucha și să vadă la ce a dus politica de concesii către Rusia în 14 ani”, a spus el, referindu-se la presupusele atrocități comise de trupele ruse împotriva civililor ucraineni, pe care puterile mondiale le-au calificat drept “crime de război”.

De asemenea, președintele ucrainean i-a acuzat pe liderii europeni că, prin poziția lor de atunci, caută să liniștească Rusia.

Într-o scurtă declarație emisă de purtătorul său de cuvânt, Angela Merkel a declarat că “își menține deciziile luate în legătură cu summitul NATO din 2008 de la București”.

“Având în vedere atrocitățile descoperite la Bucha și în alte locuri din Ucraina, toate eforturile guvernului și ale comunității internaționale de a fi alături de Ucraina și de a pune capăt barbariei și războiului Rusiei împotriva Ucrainei se bucură de sprijinul deplin al fostului cancelar”, a adăugat purtătoarea de cuvânt.

Germania a considerat că a fost prea devreme pentru ca Ucraina să adere la NATO în 2008, deoarece a constatat că nu erau îndeplinite condițiile politice la acel moment.

Merkel, care s-a retras din politică la sfârșitul anului trecut, după patru mandate consecutive la putere, fusese cândva salutată ca lider al lumii libere.

Dar războiul președintelui rus Vladimir Putin în Ucraina a scos la iveală defectele moștenirii sale, criticii afirmând că a lăsat Germania și Europa vulnerabile prin politica sa de detensionare față de liderul de la Kremlin.

Subiectul unei examinări speciale este dependența Germaniei de energia rusă, care a reprezentat 36% din importurile sale de gaze în 2014, dar care a crescut la 55% până la momentul invaziei din 24 februarie.

Dependența de energia rusă a făcut ca Berlinul să spună că nu poate urma apelul SUA și al altor aliați de a impune un embargo energetic complet asupra Moscovei.

Urmăresțe-ne pe Google News, Facebook sau Telegram
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.