Cutremurul cu magnitudinea de 5,2 Richter, produs ieri în regiunea seismică Crișana-Arad, a fost urmat de 13 replici, cea mai puternică având magnitudinea de 3,2 grade, conform declarațiilor directorului Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), Constantin Ionescu.
Ultima replică a avut loc în dimineața aceasta și a atins magnitudinea de 2,2. În timp ce efectele cutremurului nu au fost semnificative, acesta s-a simțit în Ungaria, Croația și Serbia.
Potrivit cercetătorului Mihail Diaconescu de la același institut, cutremurele din această zonă apar la contactul între Bazinul Panonic și Munții Apuseni, partea vestică a Meridionalilor în sud.
Sursa stresului în această zonă este dată de împingerea faliei, microplăcii adriatice spre nord și rotirea spre est concomitent. Această împingere este datorată cutremurelor din Turcia, care au generat primele cutremure în bazinul Mării Mediterane, de unde s-au deplasat spre Cipru, sudul Greciei, Sicilia, Italia de sud, centrală și de nord, precum și în Dalmația.
În ceea ce privește intensitatea cutremurului din Arad, acesta a înregistrat 7 grade Mercali în zona epicentrului și a fost resimțit cu intensitate de 6 grade Mercali la Arad și Lipova. În alte orașe aflate la distanțe mai mari de o sută de kilometri, cum ar fi Oradea, Cluj sau în zona de sud a țării, intensitatea a fost de 4 grade.
Directorul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului a amintit că mai există și alte cutremure cu magnitudine de 5 în regiunea Crișana-Arad, ceea ce sugerează că activitatea seismică în această zonă nu a început recent.
