Noi cercetări arată că poluarea aerului este principala cauză de deces pentru nou-născuți în prima lor lună de viață și a fost responsabilă pentru uciderea a aproape jumătate de milion de copii anul trecut.
Raportul „State of Global Air 2020” a fost compilat și publicat de Health Effect Institute.
Studiul a arătat că 476.000 de nou-născuți au murit anul trecut din cauza poluării, dintre care majoritatea au trăit în țări subdezvoltate.
„Poluarea aerului este legată de un risc crescut de greutate scăzută la naștere și naștere prematură”. „Bebelușii născuți prea mici sau prea devreme sunt mai susceptibili la probleme de sănătate, cum ar fi infecții ale căilor respiratorii inferioare, boli diareice, leziuni și inflamații ale creierului, tulburări de sânge și icter.
Analiza a arătat că aproximativ două treimi din decesele de anul trecut au fost cauzate de poluarea în interior, cum ar fi fumul de cărbune sau lemn și balega de la animale – și mai mult de 90% din populația globală a experimentat poluarea aerului cu particule fine, care a depășit liniile de siguranță ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii.
„În 2019, poluarea aerului a crescut de la al cincilea la al patrulea factor de risc de deces la nivel global, continuând să depășească impactul altor factori de risc recunoscuți pe scară largă pentru bolile cronice precum obezitatea, colesterolul ridicat și malnutriția”, se arată în raport.
Evaluarea a arătat că singurele cauze ale morții timpurii care s-au clasat mai sus decât poluarea au fost hipertensiunea arterială, consumul de tutun și dieta slabă.
„În ultimele câteva decenii, oamenii de știință au continuat să construiască un corp extins de dovezi cu privire la riscurile pe care le prezintă respirația aerului de calitate slabă pentru sănătatea umană și mediul nostru, probabil cele mai extinse dovezi care există pentru orice factor de risc de mediu”, se arata in studiu .
„În ciuda a tot ceea ce se știe despre efectele poluării aerului asupra sănătății, constatările din 2019 arată că s-au înregistrat progrese mici sau deloc în multe părți ale lumii”.
Restricțiile de călătorie impuse după sosirea pandemiei COVID-19 la începutul acestui an, au spus cercetătorii, au condus la o scurtă îmbunătățire a calității aerului la nivel mondial.
„Pe măsură ce restricțiile s-au ridicat, emisiile au crescut – ștergând rapid orice creștere a calității aerului”, spune acesta. „Având în vedere că cele mai substanțiale poveri ale sănătății poluării aerului provin din expunerea cronică, pe termen lung, COVID-19 a oferit doar un răgaz temporar din cauza poluării aerului.”
Studiul spune că rezidenții din India se confruntă cu cea mai mare poluare a aerului, urmata de populațiile din Nepal, Niger, Qatar și Nigeria. Potrivit acestuia, Asia, Africa și Orientul Mijlociu au fost afectate cel mai mult de poluarea aerului.
